Randuiala bisericeasca este una dintre conditiile pe care crestinii ortodocsi ar trebui sa o urmeze in momentele esentiale ale vietii. Astfel, incepand de la botez, nunta si pana pe ultimul drum spre cele vesnice, romanii si nu numai trebuie sa cunoasca in detaliu amanuntele organizarii unor astfel de evenimente, pentru ca ele sa decurga in mod normal, cu respectarea traditiilor si obiceiurilor locale si crestinesti.
Acesta este motivul pentru care exista astazi companii de pompe funebre, dar si specializate in productia si livrarea de obiecte bisericesti, esentiale in tinerea slujbelor religioase. Astfel, de la vesminte preotesti si arhieresti, pana la prapuri si epitafuri, toate sunt astazi disponibile pe site-uri special concepute. Aici vei gasi o gama completa de obiecte de cult si vesminte, destinate in special fetelor preotesti, in vederea organizarii cum se cuvine a slujbelor.
Ce trebuie sa stiu in vederea alegerii unui epitaf?
Daca despre vesmintele preotesti stim cu totii cum arata si in ce conditii se folosesc, exista in suita de obiecte bisericesti si o serie de articole mai putin cunoscute, care merita o prezentare succinta. Unul dintre acestea este epitaful. In principiu, acesta este un obiect bisericesc de forma rectangulara, confectionat de cele mai multe ori din catifea sau matase, pe care se afla imprimata icoana cu scena inmormantarii Domnului Nostru Iisus Hristos.
Denumit si Sfantul Epitaf, acest obiect de cult se foloseste indeosebi la slujbele de inmormantare, dar si la alte slujbe si randuieli bisericesti. Astfel, obiectul din catifea sau matase brodata este asezat de obicei pe o masa inalta, aceasta reprezentand de fapt suportul pentru restul obiectelor bisericesti si al pomenilor de la o slujba bisericeasca.
De asemenea, epitaful este folosit la invelirea obiectelor de cult precum cartile bisericesti sau Sfanta Biblie, care sunt purtate pe umar protejate de acest vesmant sfintit.
Epitaful mai este numit si „Sfantul Aer”, acesta fiind scos periodic din biserica la slujbele de sfintire. Tesatura se considera care are o origine sfanta, simbolizand vesmantul din panza in care a fost inmormantat Iisus Hristos. Prin urmare, nu trebuie vorbit despre epitaf ca despre o inventie a omenirii recente. Prima descriere a unui epitaf a aparut in urma cu aproximativ sapte secole, considerandu-se ca acesta reprezenta un acoperamant usor, cu rol de protectie pentru obiectele pretioase de cult.
O simbolistica aparte
Daca la inceput epitaful era confectionat din panza simpla, infasurand obiecte de cult uzuale, astazi, epitaful reprezinta o piesa de rezistenta a slujbei bisericesti. Acesta vine confectionat din materiale pretioase, precum catifea, matase si broderii scumpe. Cat despre simbolistica, aceasta este una la fel de variata, mergand de la mielul lui Dumnezeu, inconjurat de ingeri inaripati, pana la scene complexe, cu evanghelistiii care plang la Mormantul Sfant.